Nu ma atinge

Nu vreau dementa si extaz.
Nu.
Chiar nu innebunisem. Desi o simteam.

Ma trezisem avand sentimente confuze, sau ele se trezisera in mine.
Nimic nu era clar, dar instinctele erau aprinse.
Ele ardeau intens si ca o lava furioasa, ma ucideau pe dinauntru.
Si el te ucide.
NU. Nu vreau sa stiu.

Nu am ajuns in apartamentul lui.
Nu am luat acel pahar in mana.
Nu l-am privit direct in ochi
Nu m-au tradat ochii si nu i-am simtit pe ai lui privind direct in mine.
Nu.

-De ce ti-e frica?
-De mine. Stii prea bine.
-De tine in preajma mea?
-De mine in preajma oricarei persoane ce o doresc.
-Ar fi atat de rau sa ajungem sa rupem totul de pe noi?
-Pentru tine da..pentru mine nu-s sigura.
-Ti-e frica de faptul ca ti-ar putea placea prea tare?
-Nu chiar. Tu esti cel caruia i-ar placea la nebunie totul.
-Crezi? De ce nu ma simt convins?
-Esti convins. Ai fost convins din prima clipa in care m-ai vazut.
Ai visat in ce fel fac cand esti in mine. Si..te-a enervat faptul ca nu vei afla niciodata.
Poate o parte din tine si-a adorat agonia, iar alta, m-a asociat direct cu ea.
-Mi-ar placea sa te asociez cu multe lucruri 
-Se vede. Nu poti fi decat previzibil.
-Spune-mi ce vrei. Trebuie sa existe un punct culminant.
-Vreau sa te vad la pamant.Imi doresc asta mult prea tare.
-Pot fi. Doar daca esti tu deasupra mea.
-Tentant. Oriunde imi doresc deasupra?
-Oriunde.
-Ok, Intinde-te pe podea si inchide ochii.

Si niste tocuri, strapunsesera adanc, atat pieptul cat si bratul odata hotarat dar astazi lipsit de orgoliu, al barbatul ce avea sa devina.