miercuri, 25 iunie 2014

Chinuita


Nu orice lucru este corect sau decent.

Par cret si fustite scurte de tul.
Portjartierul este ascuns dar intuiam ca este acolo.

Intuiam si ca ii place sa tipe. Nu zgomotos, infundat si chinuit.

Orice inocenta merita sa fie violata sau nu merita dar o cere.

Se gasea presata de perete.
Nu, nu m-ar fi lovit.
Inghetase in incantare.
Ma privea direct si instigator.

Ma gasisesem curios, degetul imi alunecase in sus si se oprise in materialul dantelat al ciorapului legat metodic dar cu scop precis, intr-o fasie de material elastic negru.
 Il urmarisesem in sus pana cand un tipat de soc ma trezise.
Ah, am avut dreptate, chiar faci frumos.

Vreau sa vad cum faci cand te chinui.
POFTIM?
Mana imi alunecase prompt pe gatul ei, il intoarse brusc intr-o parte si o muscatura o gasise mult mai usoara si doritoare in bratele mele.
O incheietura i se incordase. Se zbatuse sa scape. Trist cliseu.
Cred ca altceva iti doresti tu de fapt, nu?

Daca da. Arata-mi.
Voi sta aici pe scaun si te voi privi.
Doar ca nu voi reactiona in nici un fel.
Te voi lasa sa ma atingi oriunde doresti si cum doresti.
Nu te voi atinge decat daca nu voi simti placere. Si tu, vrei sa-mi oferi asta nu?

Da.
Poti incepe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu