O fata de 18 ani.

Initial a ras.
Nu-si intelegea puterea.
Se gandise ca-i o fata tipica de 18 ani desi stia adevarul.
Totul a lovit-o insa din plin. Fascinatia lui. Puterea venita prea repede. Lacrimile lui.
Si printre ganduri, idei, senzatii, totul devenise confuz.
Ce devenise? Ce urma acum?
Isi amintise de senzatia ce i-o daduse haina de piele la 16 ani.
Cum se mula perfect pe ea si fascina.

Isi amintise de el si cuvintele lui''Esti oribil de inteligenta.Tu esti cea rea dintre noi doi.''
Si acum..confirmarea?
Avusese macar nevoie de una?
Privea in jur si-si cauta o palma. Revino-ti la realitate. Ceea ce faci este periculos.
Dar ea nu venea pentru ca toti erau socati si fascinati.

In ciorapi de plasa stand la un bar.
Whiskey.
20 de ani. Nu vreau sa uit, vreau sa privesc. Da-mi tot ceea ce n-ar trebui sa inteleg.
Singura. Mereu a fost asa, nu? Mereu ti-a placut sa privesti in jur si sa zambesti.
Oare ei iti inteleg zambetul?  Te-ar intelege?
-Te plac. Vreau sa avem o relatie. O sa-ti dau orice, o sa am grija de tine.
-Ma tem ca pot sa am grija de mine si singura.
-Stiu ca esti foarte desteapta.
-Esti sigur ca stii?
-Nu te-as dori atat de mult daca n-ai fi.
-Sunt o provocare?
-Esti..foarte sexy si da esti o provocare. Poate cea mai mare.
-Simpatic.
   Priveam chipul acela de barbat frumos si-i admiram impulsivitatea. Avea o mana incordata cand imi vorbea si pe pielea lui se simtea un mix de dorinta amestecata cu nebunie. Ar fi sarit pe mine oricand fara mila. Doar inteligenta-l oprea. Un moment de slabiciune si m-ar fi pierdut.
L-as fi respins razand de incapacitatea sa de a se controla.
Simtea asta si totusi corpul i se tensionase.
 Unele gesturi ii scapau..Ma atingea pe mana si cu o alta imi apuca usor mijlocul.
 M-ar fi tras spre el si nu mi-ar mai fi dat drumul. Mi-ar fi aratat tot ceea ce a indurat din cauza mea. Tot ce-si tinea inchis in el cu atata furie.
 Si da, asta ma atragea.. Este oricand placut sa-ti vezi efectul.

Buzele mele ating paharul de whiskey si-i zambesc fara mila.
Este un joc nemilos. Unul pe care eu-l cunosc prea bine.
Unul ce incita si controleaza. Ce transforma oamenii in monstri.
Ce-i prinde strans cu o coarda si-i trage spre mine.
Ce-i lasa fara scapare.
Unul ce zice clar Cu mine nu poti castiga.Dar ai muri pentru o sansa.
Si asa noi suntem legati. In acest blestem numit obsesie si obiectul obsesiei.
In tensiune si nervi si emotie. In dorinta si pacat.
Intre nebunia sentimentului de nesatisfactie si frica celui de satisfactie deplina.
Mereu la mijloc. Mereu in agonie. Mereu atat de intens.