Acela fara nume ma priveste din intuneric si mereu vede in mine.
Stii ca mi-am dorit sa fii tot, pentru ca fiind asa sa vii tot la mine.
Imi place sa te privesc cum dormi.
De ce zambesti prin somn?
Iti dai seama ce satisfactie am avut, sa fii tu doar cu mine?
Cum era? Inchide ochii, ai grija sa-ti creasca gheare si gemi.
Simte doar cat sa-l omori si apoi simte pentru tine.
Eu n-am fost niciodata aici sau a ta.
Si o stii.
Te provoaca.
Ce mi-ai face?
De ce ma privesti asa?
Sunt tot ce nu trebuie sa ai.
Si tot ce meriti.
Traiesc pentru atunci.
Cand nu sunt si nu esti.
Placerea doare, nu stiai?
Suntem limitati de carne si de noi.
Dar cand limita dispare corpul este ingrozit.
Nebunia este un cuvant,placerea un pacat bine ascuns.
Cine n-ar innebuni la atat de mult?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu