Nu ma interesa varsta sau oricare alt detaliu.
Cu el totul se oprea si apoi se izbea in mine.
Era suma defectelor mele, reflectate in el si apoi aruncate cu putere, in mine.
El o stia. Eu nu vroiam sa cred.
Imi placea, la fel cum un narcisist adora sa se priveasca in oglinda.
Era o parte din mine, una de care fugeam.
'De ce ti-e frica de ceea ce esti?' imi spunea cu un zambet sigur pe buze.
-Pentru ca, nimeni nu poate sa iubeasca ceea ce sunt. Nici macar eu.
'Si daca te-ai insela?'
-Eu nu ma insel niciodata. Mereu stiu. Si mereu doare.
'Nu cu privire la altii, dar te inseli des cand vine vorba de tine''
-Spui ceea ce vreau sa aud. Esti ca un sadic, ce-si manipuleaza viitoare victima. Ii da impresia de caldura, desi el nu este cald si mai ales, impresia liberului arbitru.
'Cu tine nu as fi un sadic.'
-Stiu. Si asta s-ar intampla, doar pentru ca ti-as lua eu locul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu