-Credeam ca deja nu-ti pasa de nimeni si apoi o femeie ca tine sa dispara? Nu ma fa sa rad!
-Pot sa fiu invizibila. Am mai fost asa. Stiu ca pot fi iar asa.
-Te rog. Sa te crezi invizibila si sa fii asa cu adevarat, sunt lucruri total diferite.
-Doar pentru ca sunt frumoasa nu inseamna ca nu pot sa dispar. Ce nu intelegi ca-s satula? Mi-e greata de orice si mai ales de barbati. Nu mai suport sa fiu sursa unei obsesii, sa fiu ceva si atat.
-Cine te opreste sa fii mai mult?
-Ei. Sunt limitati si refuza sa vada mai mult.
-Nu tin minte ca asta sa te fi oprit vreodata din a te distra oribil.
-M-am distrat si mi-a ajuns.Am atins limita gata. Vreau liniste si pace. Vreau lucruri banale.
-Da,desigur. Acum vrei lucruri banale si maine vei urla ca esti plictisita. Crezi ca nu te cunosc?
-De cand ma cunosti tu? Ce te faci sa crezi ca tu esti mai bun?
Ca nu esti unul din multi si ca nu vei sfarsi la fel?
-Nu am zis ca nu as fi la fel. Sunt poate doar mai batran.
-Exact. Deci cu nimic mai special.
-Eram sigur ca se va ajunge iar aici?! De ce eram sigur?!
-Ca asta-ti doreai. Ca asta-ti doresti cel mai mult?
-Vai. Acum actionezi dintr-un impuls de-al meu? Sa te cred atat de atenta la nevoile mele?
-Nu stiu. Ce zici, te-ar incalzi pe dinauntru? Macar asa putin?
-Iar zambesti asa la mine? Eu ce ti-am mai facut?
-Esti disponibil? Cine te-a pus sa fii mereu aproape?
-Esti prea greu de refuzat? Ma fascinezi?
-Te fascinez.
-Da. Exact.
-Ma bucur.
-Stiu ca te bucuri, asta ingreuneaza lucrurile si mai tare.
-Ce simpatic.Imi place sa te ascult..
-Bineinteles. Orice suferinta este simpatica pentru tine, numai a ta nu.
-Ca sa vezi. Poate chiar ma cunosti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu