Isi alegea victimele aleatoriu si pe fundamente de pura placere temporara.
Nu contau sentimentele si gemetele de durere.
Pe dinauntru el stia ca are o imprevizibilitate irezistibila.
Ca oricat de departe ele ar fi fugit,la fel de rapid ele s-ar fi si intors.
Acea hotarare logica de a o lua la fuga pentru ca el striga a pericol era fix lucrul ce le condamna mai tarziu.
Obisnuia sa zambeasca la gandul ca de fapt ele nu-l urau pe el,ci se urau pe ele caci il doreau prea tare.
Erau multe si comune si tipau dupa lucruri interzise.
Ca acei copii multi si galagiosi ce fac fix lucrul care nu trebuie tocmai de placerea de a nu se supune regulilor.
Asa si aceste femei,multe educate,multe ce meritau relatii mai bune uneori chiar si mai mult respect,veneau la el de-a dreptul absorbite.
Caci el era poate un ´´monstru´´in negru,dar tot el te va cutremura cu fiori reci pe spate doar daca te va atinge usor cu buzele-i reci pe ceafa,si-ti va sopti tot ceea ce nu ar trebui sa asculti caci te va manipula pana cand vei ceda si te vei uri chiar si mai mult.Dar e irezistibil si o sa pici.Si deja e prea tarziu.
Unele l-ar fi dorit pentru un scop anume.Sa-l distruga,sa-l faca sa planga cu sange,amarul provocat atat lor cat si multora si sa-l extermine in felurite metode care mai de care mai inventive.Dar el nu ceda.
Le indeparta brutal cu un singur cuvant insotit de un ranjet rece de mort: Dispari.
Si ele dispareau,de neputinta si de nervi uneori de o dorinta ce inca exista dar nu-si gasea satisfactia.
Ea aparuse ca dintr-un cosmar foarte prost.
Calma,ingrozitor de calma si mereu zambind ironic atunci cand isi acorda cuvinte ca: Ce poti sa-mi faci tu mai exact? Si mai exact poti sa o faci suficient de tare incat sa nu te intrec? Pot sa rezist ..mult prea mult.Pentru tine chiar o idee mult mai mult.Dar doar pentru tine.
Cuvintele ii ramaneau in gat dar isi ducea sarcina pana la capat, cum isi duce condamnatul ultimii pasi spre esafrod:Cu demnitate si cu o falsa mandrie.
Dar ea i-a simtit nesiguranta si a inceput sa-i crape din orgoliu pe zi ce trece din ce in ce mai mult.
-Cred ca ai inceput sa nu mai faci fata.
-Eu cred ca-ti place tare,foarte tare chiar.Mult mai mult decat esti dispusa sa o recunosti.
-Sau sa o simt?
-Cred ca o simti bine de tot.De nu-ti mai ajunge.
Si mai cred ca nu poti fugi niciodata de mine,pentru ca tu esti a mea si o stii.
-Nu sunt a nimanui si tocmai asta tu urasti la mine..cat despre tine tu vei ramane mereu adorabil si naiv si fara mine.
Si ea a plecat pentru totdeauna.Pentru ca nu apartinea nimanui iar a lui distrugere era inevitabila si deloc regretata.Iar el inca o uraste.Cu patima.Iar ei ii place.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu