Superficialitatea din tot

-Ce esti?
-Sa spunem ca-s ceva diferit. Am o fascinatie pentru arte.
-Oh, artista, atunci este tragic.
-De ce tragic?
-Te vei vinde scump dar tot o vei face. Mai ai cativa ani si dupa vei alege pe cel mai bogat care te poate rasfata.Esti artista,vei fi pe placul unui afacerist ce-si va alunga plictiseala alaturi de cineva creativ.Cu timpul vei ajunge materialista si bazata. O sa te plictisesti dar o sa fii multumita de alegerea ta. Asa tu vei disparea.
-Deci asa ma vezi? Ca pe un trofeu in mana cuiva logic/rational/mult mai practic decat mine?
-Pai esti frumoasa,tanara si artista de ce n-ai alege o viata usoara?
-Sincer? Ar fi prea simplu si apoi.. eu sunt si logica si rationala si stiu sa ma descurc material de una singura..deci de ce as avea nevoie de altcineva ce sa-mi dea deja ceva ce eu am?
-Ai si abilitati practice? Stii sa te descurci?
-Evident. Mereu am fost atrasa de marketing si de toata ideea de antreprenoriat si business.
-Cum de ai reusit?
-Am o gandire complexa. Sunt si logica si rationala si creativa si talentata la arte.
-Si foarte frumoasa.Asta este rar.
-Stiu.N-a zis nimeni ca-i usor sa fii ca mine.
-Cu siguranta nu pare a fi.
-Viata ta cum este?
-Intensa si plina de provocari.
-Da, asa pare a fi.

-Daca ai fi trait in alta perioada, cu siguranta ai fi schimbat lumea intr-o maniera unica.
-Crezi ca ma opreste cineva sa o schimb si acum?
-Nu.Dimpotriva.Cred ca esti persoana cea mai capabila cand vine vorba de a realiza ceea ce-ti doresti.
-Atunci?
-Perioada in care traim noi este una superficiala..tu ai prea multa pasiune in tine si ma tem ca nu multi ar mai aprecia asta la cineva.
-Pot sa fiu si oribil de superficiala.

Zambesc pervers. Nu stiu nici eu de ce.
Gandurile imi vin si pleaca.
Am un ceai aromat in mana, ce ma duce cu gandul la o Indie fantezista, cea din cartile copilariei mele.Cea in care cei doritori de aventuri plecau atunci in perioada in care timpul n-avea limita si viata era menita simplului scop de a o savura.

Toate astea..in timp ce o alta parte a mintii mele se intreaba oare..
 Imi va vedea EA sufletul atunci cand imi va termina de pictat portretul?
  Si mai ales..O sa ma sperii de mine, atunci cand il voi vedea prima data, daca-l va nimeri ?!
  Nici macar nu-l mai simt..