Eu sunt vinovata

Bineinteles ca s-a intors.
Tot continua sa o faca si sa-mi arunce in fata orice ar fi trebuit sa fiu.
Ma faceam vinovata si de felul lui de a fi.
Ma numea cruda si inumana.
Nu-mi pasa.
Dar tot voiam sa-l vad cum se inneaca cu propriul sau venin.

-Tu esti de vina si o stii
-Da? te excita faza asta prea rau sau cum?
-Esti atragatoare dar nu ma mai atragi.
-A nu? Atunci ce dracu cauti aici?
-Voiam sa te vad
-Am terminat! De cate ori trebuie sa o repet?
-De cate ori vrei!
-Doamne, ce stupid. Cat de stupid este totul! Mai ales tu!

N-am vrut sa-l calc in picioare iar.
Nu e fascinant. O voia prea tare si prea mult.
De fapt el revenea ca se simtea de rahat.
Isi vedea mizeria din viata lui si-l agasa asta.
Te pomenesti ca eram cea mai pretioasa chestie din viata ta, aia interesanta?

Ghici ce? Tu m-ai facut asa si eu am acceptat.
Acord crud intre adulti. Da, mereu unul dintre noi se arde. Si da, iar nu-s eu aia.
De ce nu-s eu aia? Cine-s eu ca sa-ti ridic orgoliu la cer?
Daca nu mi l-am vandut pana acum, clar n-am sa o fac pentru tine.
Sunt fericita si invingatoare.
Si tu nefericit si agasant.
Iar eu? Nevinovata!