Nu era vreo credula.
Orice argument de acest gen ar fi parut total absurd.
Isi asumase orice eveniment oricat de dezastruos si trivial cu o satisfactie oribila.
Il analizase indeaproape si savurase intens oricand ii revenea sub forma unei amintiri.
Isi adorase propria vina si o ascundea sub forma unei nebunii temporare.
Iubea sa traiasca tot si sa rada de complexitatea hazardului.
O amuza intorsatura evenimentelor si vibratia neprevazutului.
Si astazi ea avea sa savureze ceva cu totul nou.
Dementa lui provocata in totalitate de ea.
Ciudatenia era ca nu-si mai aducea aminte de nimic.
Inceputul nu exista si prezentul o coplesea.
Si intrebarea plana; Si-a dorit sa fie un calau sau totul e pur intamplator?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu